de ce sa NU, cand daca DA, e POSIBIL sa POATE?!

 Mda … dupa cum spunea si herr Dan Ciulea, “mai e mult pana maine?”, am incheiat citatul.
 Well, sa incep cu bilantul pe 2009:
 Ce pana strutului am facut eu in 2009? Pe plan personal …
 - cu ce pot sa incep decat cu una bucata “relatie” de vreo patru luni, inceput in seara de Revelion, pe care as clasifica-o cel putin bizara (avand in vedere ca, pe timpul relatiei, o luna de zile nu ne-am vazut din cauza ca “n-am timp … dar mi-e dor de tine” … WTF?!). nu zic, tipa in cauza era super de treaba, dar asa a fost sa fie. Mai nasol a fost cu despartirea, care totusi mi-a “placut” deoarece a fost una matura, intr-o discutie matura intre doi oameni maturi. Ca, pe urma, a dat dovada de o caracteristica “tipic” feminina, anume a spus ca nu e timpul pentru o relatie, blah blah blah! ca dupa vreo 3 luni sa ne intalnim accidental pe strada si sa-mi spuna ca barbatii-s porci, ca a incercat o relatie si tipul era nesimtit … e o cu totul alta idee, nu-i asa?!
 - tot pe acest plan, dar cu tangenta si la cel profesional, in primavara anului trecut mi-am achizitionat noua jucarie … Nu pot spune decat “I LOVE Nikon!” :D Rezultatele si alte discutii legate de fotografie, pe celalalt blog ;)
 - again, una bucata relatie “de vara” … poate, singura relatie careia n-am ce sa-i reprosez. Nu’sh, tipa respectiva, Adina, e exact asa cum imi imaginam eu ca trebuie sa fie cineva pentru mine. De la micile gesturi pana la nu’sh, alintaturi si comportament … kinda miss her, dar ce e trecut e trecut si acolo  trebuie sa ramana.
 - m-am maturizat anul trecut, mi-am redefinit putin prioritatile. Am trecut printr-o schimbare a modalitatii in care vad lucrurile, care se datoreaza sumei a doua lucruri: plecarea unei parti mari din mine catre o lume mai buna … [FUCK, still miss you, bro'!] si faptul ca un prieten mi-a recomandat un documentar legat de univers, care m-a facut sa vad altfel lumea, mi-a schimbat putin perceptia. Mi-am promis ca o sa rad cat mai mult, ca o sa incerc sa fiu cat mai bun si iertator (a nu se intelege gresit, ma lovesti te lovesc inapoi inzecit!) si ca o sa incerc sa profit la maxim de timpul care imi este alocat pana la plecarea catre urmatoarea lume. Amen!
 Cam atat imi vine in minte acum … nu ca n-ar mai fi, dar am dispozitia cam data peste cap de o anume intamplare din ultimele zile … din nou, cine citeste s-ar putea sa inteleaga urmatoarea chestie: TIPIC!

 Pe plan profesional, am progresat in primul rand in dorinta de a transforma fotografia din pasiune in cariera. Usor usor am descoperit chestii noi, perspective, idei, iar asta e un lucru care chiar ma bucura. Si nu, nu ma laud, nu o spun eu ci o afirma cei ce urmaresc “munca” mea. Incepand de la amatori ca si mine pana la oameni care au oarece legaturi cu acest domeniu. Sincer, cel mai interesant lucru mi s-a parut ca m-a intrebat un tip cu experienta de aproape 10 ani in domeniu, ceva care a sunat cam asa: “ce curs de fotografie ai si cu cine l-ai facut?”. Iar cand i-am spus ca n-am facut niciun curs, am luat aparatul si am iesit pe strada pentru a invata fotografie, a ramas putin uimit. Iar cel mai frumos compliment pe care l-am primit pana acum, legat de fotografie si primit tot in cursul anului trecut, a fost atunci cand o buna prietena mi-a zis ca eu incerc imposibilul in fotografie, si-anume fotografierea sentimentelor. Nu stiu de ce, dar l-am luat drept un compliment …
 La job-ul de zi cu zi … odata cu trecerea timpului clar ca avansez in ceea ce priveste capacitatile de care am nevoie pentru a-mi face treaba asa cum trebuie facuta. Cel putin eu unul asa vad, ca am progresat. Si probabil ca si sefii, din moment ce mi se dau sarcini considerate oarecum dificile, unde trebuie sa iti bati capul si sa dai randament maxim. Sincer, imi place pentru ca-mi place ceea ce fac, asa ca nu ma plang. Nu ma plang decat de unele momente in care omul inceteaza a fi om si devine animal …

 Ce vreau sa fac in 2010 … In primul rand, sa intru la facultate. Jurnalism! It is a must. Poate, pentru a arata unora ca sunt capabil sa fac o facultate pe banii si mintea mea. Cu siguranta, pentru a-mi urma directia de mass-media in care lucrez momentan (ma rog, cat de aproape se poate de mass-media … :D).
 Pe urma, sa progresez in ceea ce priveste fotografia. Adica, promovare si munca propriu-zisa. Incet-incet se misca lucrurile, am doua proiecte care sunt in faza de initiere, sper sa se miste treburile si sa se indeplineasca problemele in cauza. Again, amen!
 Personal … eh, aici e buba! Aici inca-s in dubii … in sensul ca as vrea sa incep ceva, dar pare-se ca n-ai cu cine. Si nu e numai parerea mea … am momente cand as vrea atat de mult sa vin acasa si sa nu mai vad geamurile intunecate la camera mea, sa vad ca ma asteapta cineva … si momente cand nu suport pe nimeni (adica nicio femeie) langa mine. Prin alternanta, am momente cand iubesc femeia si momente cand o urasc. Pana la urma, da, cu proverbiala “mana pe inima” o sa spun ca-mi caut “acea” relatie cu finalizarea numita casatorie … M-am zapacit de tot, e clar!
 Tot pe plan personal, intentionez sa ma bucur la maxim de vara ce va sa vina ;)) Si asta va incepe printr-un medical de chiulangiu … sefule, sper ca nu esti printre cititorii blog-ului ;;)

 Pe blog-ul foto am actualizat problema cu photobook-urile, asa ca puteti da o raita pe acolo. Nu fara a lasa comentarii, evident! >:)

 Well, ’till next time, see ya!

Ce vreau sa postez maine? De fapt, azi, ca a trecut de mult de orele 00.00 ale noptii, s-a schimbat data …

Bilantul pe 2009, o poveste cu si despre Florin, planul pe 2010 si ar cam trebui niste photobook-uri pe blog-ul foto …

Make a mental note: Ada-ti aminte, zapacila, apuca-te si scrie cu diacritice, ca doar anu’ asta vrei sa intri la Jurnalism!

It is done!
Nu stiu de unde si cu ce sa incep … cineva, cel mai bun prieten al meu, o persoana pe care o consideram, consider, “my brother from another mother” … s-a stins. S-a dus. A murit. Spuneti-i cum vreti … eu ii spun “bagami-as p@#$, viata e a dracului de nedreapta!!” …

In urma unui accident de masina, care a avut loc in luna mai a.c., a intrat in coma. Doctorii din camera de urgenta a spitalului unde a fost dus (undeva in Atena, caci plecase din tara sa-si faca un rost mai bun in viata) nu i-au dat noaptea respectiva de trait … a luptat sase luni … s-a chinuit … intr-un final, i-a cedat inima, din cate am inteles … Poate, oare, sa cedeze o inima cum era a lui?! Calda, mare, generoasa … iubitoare …

Cine a fost el? Un tip pe nume Florin, de fapt Florinel, asa scria in buletin. Un berbec incapatanat, uneori. Ambitios pana la capat. Luptator. Tipul care in cinci minute te putea face sa plangi, prin cuvinte si atitudine, si in urmatoarea secunda te facea sa razi cu pofta. Un zapacit. Un om pe care te puteai baza la nevoie …

Intr-o perioada cand ma mutasem intr-un nou cartier, l-am cunoscut, printr-o cunostinta comuna. Nu exagerez, in maxim 2 minute de cand am dat mana cu el radeam toti trei de parca ne stiam de cand ne nascusem … de atunci a inceput prietenia dintre noi, o prietenie pura, neconditionata de absolut nimic. Eram singurii care aveam pc-uri din tot cartierul, pe vremea aceea, lucru care ne-a apropiat si mai mult. Umblam mereu amandoi, mergeam peste tot amandoi. Scuze de pe acum pentru ceea ce voi scrie, dar … gurile rele din cartier, barfa tipica romanasului idiot, spuneau ca am fi si cuplati … lucru care m-a dezgustat, sincer sa fiu … dar, sa va donez voua, cei ce ne-ati barfit ca prostii, cate o portie de felatie!! Mi scusi …

In perioada in care ma mutasem in cartierul respectiv, situatia financiara era extrem de buna, imi permiteam multe lucruri … multi prieteni se parea ca am. WRONG! In momentul in care s-a intors situatia, din toti cei ce veneau in fiecare vineri si sambata la mine acasa, la party-uri cum se faceau odata, unul singur a venit sa ma scoata din casa, la bautura noastra preferata, Garrone alb (doua cuburi de gheata, o felie de lamaie si zahar pe buza paharului). Cu unul singur ma certam, caci eu nu vroiam sa ies neavand bani, si el ma lua cu forta. Ne bateam … uneori chiar ne bateam, mai mult in joaca, dar ne mai articulam. Parca, nu durea deloc … dar doare acum … inca doare al dracului de tare sa stiu ca nu mai e, nu va mai veni … nu va mai suna sa ma intrebe “cand ma scoti la o cafea?”, eu stiind ca el e in Atena, muncind …

Unul singur. El a fost langa mine cand am avut nevoie, in urma unor probleme de familie care m-au facut, pentru o scurta perioada, sa ma arunc in bratele aparent dulci ale licorilor bahice. El m-a ridicat de jos, m-a palmuit si m-a tinut aproape … el mi-a bagat informatie in mine, despre viata, despre barbat si femeie, despre tot … cu el mergeam la nopti de radiere (cum spuneam noi inainte noptilor in care stateam ca nebunii in fata calculatoarelor, jucand StarCraft si Half-Life, ulterior Counter-Strike, Need For Speed) … cu el mergeam cu rolele si bicicletele, in gasca, in serile de vara … Lumea era la discoteca, vechiul Far’de griji, ptiu! No Problem, iar noi treceam cu rolele si bicicletele catre faleza de la Cazino, la 1 noaptea, sa bem un nes cu cola … cu el munceam la sala de calculatoare a unui prieten, cu el si fratele prietenului respectiv, alt caracter si-asta, pe nume Felix.
Cu Florin i-am facut lui Felix o masa de calculator de am zis ca nu-i adevarat … patru picioare, ca orice alta masa, dar albastru sa fiu daca era vreunul egal cu altul … ziceai ca-i o masa pentru o casa din stilul neo spre abstract. Culmea, dar nu tin minte sa fi cazut monitorul de pe masa in cauza, nu-i asa, Felix? Am si sarbatorit-o pe urma, cu vin alb si un joc de carti numit machu-pichu.
Cu tine, omule, eram cand ma indragostisem de Michelle, si am suferit ulterior. Cu tine eram cand am pus prima oara o pereche de role in picioare, in Tabacariei, si eram sa-mi rup gatul din prima cazatura … cu tine eram cand ai iesit nervos din casa si ai spart geamul de la scara, taindu-te la mana, si fost-am la mine la pansat … cu tine eram cand ne uitam la meciuri de fotbal cu varu’ lu’ tata, band vodca Boerro cu suc de grefe, de nu stiam de ce jucatorii au patru umbre (cum naiba sa n-aiba patru umbre, cand se juca in nocturna?! :D) … cu tine eram cand te-ai despartit de stii tu cine … cu tine eram cand la ora 1 noaptea ni s-a facut pofta de cartofi prajiti, si ne-am apucat sa-i facem, ca pe urma sa-i mancam pe terasa blocului, la etajul 11, remember? Cu tine eram atunci cand jucam fotbal pe stadionul de pe Badea Cartan, cand era ora 10 noaptea, nu mai vedeam mingea, si noi totusi jucam fotbal …

Cu el am tras prima betie zdravana din viata mea … Am atat de multe amintiri legate de el, incat nu cred ca le pot pune intr-un post, dar voi mai scrie … pentru mine, pentru el, pentru cei ce l-au cunoscut …

Era doar o problema de timp, caci era intr-o situatie medicala grava, insa noi speram … n-o sa uit telefonul primit, un prieten bun, care m-a sunat cu vocea regulara, zambitoare parca, sa ma intrebe ce fac … dupa care a luat o pauza, si cand a vorbit am simtit lacrimile din ochi … “a murit Ninos” … asa-i spuneam toti, caci fratele lui, cand era mic, nu putea sa-i spuna Florin, ii zicea Ninos. Si asa i-a ramas porecla … n-o sa uit ca aveam lacrimi in ochi … Si ca l-am intrebat pe cel ce ma sunase “ce-ai spus ma?! … mai zi odata, ca n-am auzit …”

Inca ma credeam intr-un vis, pana cand am fost la casa mortuara si am vazut cosciugul … cu o fotografie deasupra, fotografie facuta de mine anul trecut, la nunta unuia dintre fratii sai. Pe de-o parte, a durut al dracului de tare fotorgafia aia, sa o vad acolo, sa stiu ca el e … plecat dintre noi … pe de alta parte, ceva din mine s-a bucurat, caci a fost ca un ultim omagiu, o fotografie facuta de mine sa-l reprezinte pe ultimul drum … si l-am condus … prieteni, persoane ce l-au cunoscut si necunoscuti de la biserica din care facea parte … si cantau … “la revedere, ne-om revedea” … acum, cand imi vine sa mai fredonez “La revedere, sortulet pepit”, primul instinct e sa fredonez versul de dinainte … Si ne-om revedea, Florine, o sa fim si noi, candva, langa tine. Nu stiu ce sa cred, poate ca vom sta unul langa altul la Judecata de Apoi, sau poate ca vom pluti printre stele, suflete neobosite si calatoare, intorcandu-ne la cel ce ne-a creat, pentru a ne renaste …

L-am dus pe ultimul drum, un alai ce-si conducea printul … cavalerul … caci cavaler s-a dus, sa-si continue lupta. Dupa mica predica pe care a tinut-o pastorul, am fost rugati sa lasam familia sa-si ia la revedere de la el, ne-am retras toti ceilalti. Dar noi, prietenii … ne-am intors, eu unul n-am putut sa rezist sa nu ma intorc, sa imi iau ia revedere de la el … cu lacrimi in ochi, acelasi lacrimi calde care acum imi mangaie obrazul … am plans … am plans cand am vazut sicriul in masina, si noi in alaiul din spate, conducandu-l … poate ca, pe de-o parte, nu-mi venea inca sa cred … am plans la predica, am plans cand ne-am intors sa ne luam la revedere … o parte din mine, partea care l-a cunoscut 11 ani, o viata de om, poate, urla … urla, tipa, se zbatea … DE CE?! Cea mai grea intrebare … ia-l la Tine, Doamne! Tine-l intr-o lume mai buna decat asta, e tot ce-ti cer …

Sper … sper sa mai stai pe langa noi, cand o sa fim tristi, sa ne zambesti cum ne faceai odinioara … cand o sa fim fericiti, sa radem impreuna … sa vii langa mine, Florine, la nunta mea … cine stie cand sau daca va fi, dar sa vii, sa-mi soptesti “ai vazut, mulane, ca ai facut-o si pe asta?” … sa vii cand o se nasca al meu copil, caci indiferent de ce nume voi alege cu cea de-i va fi lui mama si mie sotie, va purta si numele tau … si sa vii cand o sa inchin si eu drapelul de lupta pentru totdeauna, sa imi arati drumul pe care ai pasit tu, prea devreme …

Te salutam, noi, cei ce te-am cunoscut si iubit! Noi … prietenii … familia … Tu, cititorule, daca l-ai cunoscut, lasa-ti un omagiu … lasa-i o vorba, un sfat, o amintire ce te leaga de el …

Eu voi mai lasa, o sa mai scriu din amintiri … o sa mai vars din suflet pe-afara, caci simt nevoia sa o fac …
Te salut, Florine! Mergi in pace pe drumul ce-ti continua scurta viata, si ne vom revedea candva, sa bem un Garrone la inaltime, sa privim lumea de sus, cum o faceam odata!
Odihneste-te in pace!

Long time no post … no chef … mi-am ocupat timpul cu altele …

Dar, am decis sa “reactivez” blog-ul, cu o oarece schimbare de “atitudine”, ca sa zic asa. Si-anume, fotografia si toate aspectele ei vor fi mult mai pregnante.

In rest, se va vedea pe parcurs ce ne va mai rezerva viitorul, si nu numai el …

Me BACK!

LE: deseara sunt de munca, servici, asa ca o sa detaliez cele doua proiecte si cam ce s-a mai intamplat in ultima vreme …

03.30 a.m.
 Ce naiba caut eu treaz?! A, da, sunt in tura de noapte…insa, are si asta cel putin un avantaj, si-anume faptul ca, fiind in tura de noapte, pot simti ca se lungeste ziua si se scurteaza noaptea. Ergo, vine varaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!! >:)
 Pe de alta parte, tot treaz fiind, mi-am adus aminte de o discutie cu o persoana (intre noi fie vorba, nu spun cine este, dar devine din ce in ce mai draga…as per requested si ca sa fiu eu tributar complimentului “chielea dracului”, pe care-l tot primesc…), discutie in cadrul careia persoana respectiva facuse un top 5 al filmelor preferate. Daca tot sunt aici, hai sa-mi etalez si eu (pentru cine stie, adaug si un :D) top 5-urile in materie de filme, structurate pe genuri. In consecinta, iata-mi topurile:
 Drama
 5 - The Good Shephard
 4 - Good Will Hunting
 3 - The Remains Of The Day
 2 - 21 Grams
 1 - Der Untergang

 Romance (deh!)
 5 - Titanic
 4 - Love And A Bullet
 3 - A Walk To Remember
 2 - It’s All About Love
 1 - Shinobi (desi are mai multa actiune, daca-l vedeti o sa aveti idee despre ce e vorba, sacrificiul suprem)

 Sa te faca sa gandesti :D (a se intelege psihologice)
 5 - The Cell + The Fountain
 4 - Fracture
 3 - Equilibrium
 2 - Lions For Lambs
 1 - trilogia Cube

 Adventure
 5 - desi nu se clasifica drept film, ci serial, Babylon 5
 4 - Around The World in 80 Days
 3 - Star Wars - Revenge Of The Sith
 2 - trilogia Pirates Of The Caribbean
 1 - trilogia The Lord Of The Rings

 Comedy
 5 - Boat Trip
 4 - Eurotrip
 3 - How High
 2 - seria American Pie
 1 - tot ce tine de Jim Carrey / you gotta love the guy! >:)

 War
 5 - K19 The Widowmaker
 4 - Das Boot
 3 - The Platoon
 2 - Der Untergang
 1 - The Last Samurai

 Later Edit
 Comedy Stand-up
 5 - Jeff Dunham
 4 - Gabriel Garcia
 3 - Robin Williams
 2 - Ron White
 1 - Chris Rock
 Ar mai fi de scris, dar intr-un post viitor promit sa trec toate filmele pe care le-am vazut de cel putin 5 ori. Asta insemnand, in viziunea mea, un film bun, un film care ma face sa-l vad si a doua oara…