As I have promised, new posts! >:)
Primul despre noua mea jucarie, una bucata D-SLR Nikon D40 (not much, pe langa altele, dar e destul si-asa, pana acum din primele teste sunt extrem de multumit de dansul :D).
Trec peste specificatiile tehnice, le puteti gasi si investiga aici.
Incercasem sa-l iau in rate de la Altex, fara succes insa, caci nenea de la biroul de credite mi-a dat un telefon pe banii mei sa-mi spuna ca nu ma incadrez in criteriile de eligibilitate (WTF?!). Asta in conditiile in care aparatul costa 1.599 de RON in magazin, kit fara grip pentru bateria suplimentara (foarte folositor, de altfel) iar salariul meu nu e tocmai unul de lepadat, dar nici unul pe aproape de al celui unui director de banca:D. Insa, nu ma plang despre salariu. Anyway, “Ne pare rau da noi nu luam in considerare venitul (…) bla bla bla (…). O zi buna in continuare!”, am incheiat citatul…
In consecinta, mi-am activat una bucata card de credit de la Raiffeisen Bank, cu o anume suma pe el. Si am tot cautat pe net, ca tot omul. Si l-am gasit, pe F64, de unde l-am si luat, de altfel. Am platit online, cu livrare la domiciliu. Partea proasta a fost ca am facut comanda pe 30 aprilie, iar de 1 Mai, muncitoresc, oamenii au fost liberi (nu ca altii, au stat “de veghe asupra bunului mers al tarii” :D). Deci, comanda intarzie.
Recunosc, stiind cum merg lucrurile cu card-urile, mi-a cam tatait posteriorul nitel…Insa, cand m-a sunat tipa de la serviciul “comenzi”/F64, sa-mi confirme ca au primit comanda si viramentul de la GeCad, am zis “taci ca e treaba ashe!” :D
Si-am asteptat, si-am tot asteptat, sa se faca 4 mai. Trezit ca un copchil, la 8 dimineata (fiind zi libera, la mine e o minune sa ma trezesc la ora aia >:)), am asteptat sa vina curierul. Suna un interfon, ma deplasez agale catre aparatul interfonic de pe perete si aud un “buna ziua, de la sprint curier, o livrare pentru Busuioc Alexandru”, am incheiat citatul. Primit pachet, desfacut febril, montat obiectiv, inceput misunat prin meniu, printre carticele si ce mai era pe acolo.
Una din partile bune, sau ma rog, o parte componenta a ofertei, e faptul ca in pret era inclus si battery grip-ul, care avea si asta o oferta. Adicatelea, pe langa battery grip m-am ales si cu o telecomanda prin infrarosu, pentru distante de maxim 5 m :D. Zuper tare!, as putea adauga. Si un abonament de sase luni la revista National Geographic.
Acum, am iesit la doua mini-sesiuni foto, inca sunt in faza de descoperire si invatare a sculei foto, insa deja imi place. Ador sunetul declansatorului, nu e ca la vechiul “animalutz” (caci asa-l alintam pe defunctul Fuji Finepis s9600, avand in vedere ca avea vreo 800 de grame si era destul de maricel ca dimensiuni), e un sunet mecanic, ceea ce nu poate provoca decat placere urechilor mele.
O prima selectie de fotografii, acilea: 1 | 2 | 3
In consecinta, pot spune ca astept cu nerabdare prelungirea sesiunilor foto, concomitent cu invatarea pe deplin a tuturor posibilitatilor pe care le detine D40-ul.
P.S.
- ar trebui sa mi-l alint si pe asta, deci tre’ sa ma gandesc si la un apelativ ;))
- cah! mai trebuie o investitie financiara, ideal ar fi in doua obiective, unul de macro si unul de zoom, insa practic va fi doar unul de zoom, ramane sa ma hotarasc intre un 10.7X, 13.7X si 15.7X…pe care, oare, il voi alege? :D
